GENERALITATI
Ienupar - Juniperus Communis -, este cunoscut ca brădișor, ceten, cetenă, finior, ineper, jireapan, jneap, sinap, turtel. Ienuparul face parte din familia coniferelor, este un arbust cu frunze ascuțite, care rămâne, mereu, verde și viu, chiar și iarna când afara este frigul cel mai crâncen. În țara noastră, ienupărul crește mai ales în zona submontană și montană, în locuri deschise și însorite, îl găsim la marginea pădurilor de pin, de fag, ori chiar prin desișuri alături de tufe de păducel sau măceș.
Crește din Alpi până pe culmile munților Himalaia, aceasta vastă arie de răspândire se datorează extraordinarei rezistente a ienupărului la vitregia naturi, el rezistând în egală măsură gerului năprasnic, arșiței, secetei sau vânturilor foarte puternice.
DESCRIERE
Fructele, sunt mari cât un bob de mazăre cresc printre cetinile țepoase ale arbustului, se coc chiar și iarna, sunt parfumate, colorate în violet, culegerea lor este foarte dificilă din cauza frunzelor extrem de țepoase, ele se culeg din luna august și până în iarnă. Acele și rămurele tinere se culeg din luna aprilie și pana în iunie.
BENEFICII
Ienupărul este o plantă medicinală, benefică în bolile aparatului respirator, în infecțiile urinare, reumatism, gută, bronșită, boli de piele, de ficat, ajută la eliminarea pietrei de la vezică urinară. Fructele de ienupăr sunt un remediu natural în caz de anemie, artrită și lipsă poftei de mâncare, asigurând o bună funcționare a întregului organism.
PREPARATE SI UTILIZARE
Tinctura se poate prepara din 15 linguri de pulbere de ienupăr, la două pahare de alcool alimentar și un pahar de apă, se lasă la macerat timp zece, doisprezece zile, se agita din când în când, se filtrează și se păstrează în sticle închise la culoare în locuri întunecoase și reci, se folosește timp de doi ani de la data când au fost culese fructele. Tinctura se recomandă în caz de gută, infecție urinară, infecție cu candida, pietre la rinichi, obezitate, retentie de lichide - se ia câte 1linguriță de tinctură, de câte 3, 4 ori pe zi, în cure de 18 zile cu pauză de 12 zile.
Pulberea, se obține măcinând bobitele uscate de ienupăr, se păstrează în borcane de sticlă, închise ermetic, la loc rece și întunecos. Se ia cate o linguriță rasă de pulbere de trei ori pe zi, pe stomacul gol, în caz de lipsa a poftei de mâncare ori dispepsie.
Uleiul de ienupăr, favorizează eliminarea acidului uric și a altor toxine din organism, purifică sângele, astfel, el este util în obezitate și retenție de apă, cât și în îndepărtarea celulitei prin aplicarea de comprese, masaj ori băi. Este benefic in afecțiuni bronhice și pulmonare - se administrează cate 3, 4 picături de două ori pe zi, în cure de paisprezece zile, cu pauza de 14 zile -, pentru calmarea durerilor reumatice prin masaj, în caz de gută se fac bai de picioare cu ulei de ienupăr.
Ceai de ienupăr – 2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă clocotită, se infuzează 15 min, se administrează 3-4 linguri pe zi.
Fructele uscate de ienupăr sunt utilizate ca și condiment în diferite preparate, la marinarea cărnurilor, preparate din carne, din fructele mature de ienupăr se prepara ginul.
CONTRAINDICATII
Ienupărul este contraindicat în sarcina, poate produce avort, și în alăptare, compușii trec în lapte schimbându-i proprietățile. În cazul în care se depășește doza recomandată, se pot produce hemoragii renale sau intestinale.
Daca este consumat timp îndelungat, ienupărul poate provoca hipocalcemie, leziuni renale, dezechilibre hormonale.
Lasa un comentariu