DESCRIERE, GENERALITATI
Scaiul măgăresc - ONOPORDUM ACANTHIUM - denumirea populară ghimpe mare, sită zânelor, este o plantă erbacee, bienală, aparține familiei Asteraceae, este răspândită în flora spontană a Europei și Asiei, la noi crește pe terenurile virane, la marginea culturilor sau în grădini, este o plantă puternică, înaltă, cu frunze mari, împodobite cu spini.
Tulpina este lemnoasă, verzui-albicioasă, groasă, rezistentă la rupere, spinoasă și ramificată, frunzele sunt adânc lobate, lunguiețe, zimțate pe margini și acoperite cu țepi, toată plantă este garnisită cu spini lungi și gălbui.
Florile au formă globulară, cresc in vârful tulpinii și a ramificațiilor, sunt roz închis spre mov, înfloresc în iulie-august.
PRINCIPII ACTIVE, PROPRIETATI
Scaiul măgăresc conține substanțe chimice valoroase pentru sănătate: substanțe minerale, antociani, cumarine, flavone, glucide, alcaloizi, ulei volatil, substanțe minerale.
Proprietățile scaiului măgăresc sunt antiinfecțioase, diuretice, antibiotice, antiseptice, hipotensive, emoliente, anticancerigene, expectorante, astringente. În scopuri medicinale se folosește partea aeriana a plantei care se recoltează în perioada de înflorire.
PREPARATE, RECOMANDARI
Preparatele din scai - infuzia, decoct, tinctură, au proprietatea de a stimula refacerea țesuturilor, sunt folosite pentru tratarea cancerului de piele, a rănilor dificile, în afecțiuni biliare - dizolvă pietrele de la rinichi -, litiaza renală, benefice în hipertensiune arterială, ulcere gastroduodenale și varicoase, calmează accesele de tuse convulsivă.
Extern planta crudă, planta uscată sub formă de pulbere, comprese cu decoct, se aplică local pe piele în cazul pistruilor, rănilor deschise, pete pe piele, cancer de piele.
Preparatele de scai măgăresc se vor consuma cu atenție și sub îndrumare medicului specialist.
Lasa un comentariu
Cum adica? Ce bila tine de ficat si are pietrele ei. Rinichii... afectiunile biliare sunt aceleasi cu cele renale? Desteptilor, treziti-va!