DESCRIERE, GENERALITATI
Maniocul - MANIHOT ESCULENTA -, este un arbust tropical, denumit și cassava, madioca, yuca, kappa, cu rădăcini îngroșate sub formă de tuberculi, din care se obține o substanță făinoasă - tapioca, - un amidon care nu conține gluten, folosit pe scara larga în alimentație.
Maniocul este considerat cartoful continentului negru, se găsește răspândit în întreaga America de Sud, fiind cunoscut pentru rădăcinile sale îngroșate, foarte bogate în carbohidrați, în special amidon, de asemenea este foarte valoros și pentru toleranță la secetă, o caracteristică mai rară, pentru o plantă care provine din zonele tropicale și subtropicale, este cultivat pe scară largă, iar productivitatea lui este foarte mare.
Ca sursă de calorii în zonele tropicale, maniocul se află pe locul trei după orez și porumb, de altfel pe plan mondial Maniocul face parte dintre cele șapte alimente de bază în ceea ce privește consumul - grâu, orez, porumb, cartofi, orz, manioc, sorg boabe -, după trestia de zahar, este considerată o plantă cu cel mai mare randament energetic dintre toate plantele de cultură.
PRINCIPII ACTIVE, REOMANDARI
Rădăcina de manioc, conține vitamina C, în cantități mari - calciu și fosfor -, este săracă în proteine, însă este bogată în carbohidrați, conține de două ori și jumătate mai multe calorii decât cartoful dulce, conține mai multe glucide, este mai bogată în fibre, și are conținutul de grăsimi mai mic.
Se consumă rădăcina ca atare, se gătește sub formă de Manioc prăjit, - asemănător cu cartofi prăjiți -, ca faină, produse de patiserie, specialități de băuturi, este folosit ca și condiment, în supe, pireuri, în diverse tipuri de preparate culinare, din manioc se prepară un sirop consistent, care se aromează cu diverse condimente, și este folosit la pregătirea a diverse sosuri, este folosit și ca hrană la animale.
Sunt doua varietăți principale de manioc, care se cultivă, - maniocul amar - cassava, care în stare crudă este toxic, și maniocul dulce.
- Cassava care conține manihotoxine, o toxină care se elimină complet prin curățare, spălare, răzuirea pulpei și scoaterea sucului otrăvitor, după care pulpa se spală și se poate găti, coace sau usca la soare, obținându-se farinha de mandioca, folosită pentru pâine, prăjituri, clătite, etc., amidonul conținut de suc, este extras printr-un procedeu de încălzire a sucului, care face ca granulele de amidon să se separe de granulele mici și rotunde denumite - tapioca -, sucul care rezultă se fierbe pentru a fi eliminată complet toxină, și este folosit ca ingredient de bază la diferite preparate culinare.
- Manioc dulce - aceasta este varietatea care se gătește, are pulpa albă, și coaja maronie, se curăță de coajă, se spală și se gătește, la fel ca și cartoful.
Maniocul are și proprietăți medicinale
- este antiseptic, dezinfectant, cicatrizant,
- tratează diareea,
- este benefic în colită, gastrită hiperacidă, ulcer gastrointestinal,
- benefic în tratamentul hipertensiunii arteriale,
- tratează malaria,
- combate durerile de cap,
- este benefic în alergii - este recomandat persoanelor care suferă de intoleranță la gluten - boala celiaca -.
Extern, sub formă de cataplasme, în amestec cu zeama de lămâie, în maturarea, furunculelor, abceselor și panarițiilor.
Cercetătorii, care se ocupă de vastul domeniu al agriculturii, sunt de părere ca Maniocul, ar trebui cultivat mult mai mult, pentru ca odată cu creșterea temperaturilor la nivel global, oamenii vor fi nevoiți să-și schimbe stilul de alimentație, și să se acomodeze cu noi forme de hrană, maniocul fiind un aliment care poate înlocui cu succes cartoful în alimentație, pentru evitarea unei crize alimentare.
Cartoful care se dezvoltă și dă producții mari în zonele cu climat răcoros, va fi afectat de creșterea temperaturilor, la fel ca și producțiile de orez, grâu și mazăre alimente care au un conținut mare de calorii.
Lasa un comentariu