DESCRIERE, GENERALITATI
Plopul crește de la câmpie la munte, este întâlnit în păduri, poiene, depresiuni, luncile râurilor, în lungul șoselelor, poate atinge înălțimi de până la 35 de metri și poate trai până la 200 de ani. Plopul preferă terenurile umede de pe malurile râurilor și din lunci.
Mugurii de plop sunt mari de 2-3 cm, brun - gălbui, au o formă alungită, ascuțiți la vârf, sunt lucioși, rășinoși în interior, lipicioși, au miros plăcut, aromat și un gust amărui. Se păstrează uscați, în locuri uscate și aerisite.
FACTOR CURATIV
În scop terapeutic, se folosesc mugurii, cu miros plăcut și gust amărui, aromat, care se recoltează de la sfârșitul lunii februarie până în aprilie, înainte să dea frunza.
PRINCIPII ACTIVE, PROPRIETATI
Datorită numeroaselor proprietăți terapeutice, muguri de plop, sunt folosiți în tratarea a numeroase afecțiuni, interne și externe: au efect antiseptic, datorită uleiurilor volatile din compoziție, astringent, antiinflamator, tonic și expectorant, analgezic, datorita salicinei din compoziție, diuretic, antibiotic, antifebril, dezinfectant, antireumatic, tonic, balsamic, aromatizant.
UTILIZARE, CALITATI MEDICINALE
Preparatele din muguri de plop, se recomandă în astmul bronșic și bronșite, candidoză, cistite și cancer, degerături, spondiloză, tuberculoză, tuse, dermatomicoze.
Mugurii de plop se pot administra sub formă de infuzie, pulbere, macerat, tinctură, alifie.
- Infuzie: se folosește 1 lingurițe de muguri mărunțiți, la 250 ml de apă fierbinte, se lasă la infuzat 15 minute. Se beau două trei cești pe zi, are efecte expectorante, diuretice, antiseptice și calmante.
- Tinctură, se prepară din 25 gr muguri uscați și mărunțiți, care se pun la macerat în 250ml de alcool de 90 de grade, timp de 10-12 zile, amestecul se agită zilnic, se filtrează, se trage în sticluțe care se închid ermetic și se păstrează la loc uscat și rece. Se iau cate 20 de picături în amestec cu miere de albine, de trei ori pe zi, înainte de mese. Este un puternic detoxificant, este folosită în comprese pe răni deschise, eczeme infecțioase, herpes, cicatrice, hemoroizi, ulcer varicos și cancer de piele.
- Pulberea se obține măcinând muguri de plop, uscați, se păstrează la rece, în borcane închise etanș, nu se păstrează mai mult de doua săptămâni, pentru ca pulberea își pierde din proprietăți. Se ia câte o linguriță de 3-4 ori pe zi (se tine sub limba) câteva minute.
- Maceratul se prepară din 2 linguri de muguri, la 1l de apă, se lasă la temperatura camerei o zi, se bea pe parcursul zilei, între mese. Maceratul este benefic în artrită, în tromboflebite, în gută, în colici renale și în bolile căilor respiratorii.
- Alifia se prepară dintr-un amestec de 20 gr de muguri bine zdrobiți și untură, sau orice altă cremă, se folosește în funcție de necesități, în caz de artroze,spondiloză,dureri musculare.
- Decoctul se prepara din 2 lingurițe de muguri uscați mărunțiți, la 250 ml de apă, se fierbe totul timp de trei minute, se infuzează 10 minute. Din acest decoct se beau două-patru ceaiuri pe zi în cazul bolilor renale și genitale.
- Din muguri de plop se poate prepara un excelent vin tonic recomandat în caz de tuberculoză pulmonară : 100 gr muguri uscați, zdrobiți, se macerează timp de zece zile într-un litru de vin alb, se adaugă 50 g coajă de lămâie sau de portocale. Din vinul acesta se beau trei pahare pe zi, înainte de mese.
În cosmetică și parfumerie se folosește extractul din muguri ca fixator de arome și pentru tratarea tenurilor acneice.
Pentru dezinfectarea încăperilor, se folosește fumul de muguri de plop, mugurii se pun pe cărbuni aprinși.
Pentru ca mugurii de plop au proprietăți asemănătoare cu propolisul, se folosesc în preparate farmaceutice, pentru tratarea afecțiunilor pulmonare și digestive. Din mugurii de plop, albinele extrag materia primă din care fac propolisul.
Lasa un comentariu